marți, 24 august 2010

"Eli, Eli, Lama Sabactani?"

anunt-umanitar1.jpg

Există Dumnezeu?
La 20 de ani, probabil aş fi răspuns că nu. Ştiţi cum e: iei viaţa în piept, te crezi mare şi tare, încă nu ai dat niciodată cu capul de pragul de sus.
De fapt prima revelaţie în ce priveşte existenţa lui Doamne-Doamne am avut-o pe la vreo 35 de ani - e o poveste lungă şi nu vreau să plictisesc pe nimeni.
Azi am avut încă un hop, un moment în care am reflectat la existenţa Domnului. Pe scurt, a murit o fată pentru care, deşi nu am cunoscut-o, am pus suflet la campania care ar fi ajutat-o să scape de un nenorocit de cancer. ANDREEA: aici şi aici şi aici şi aici şi aici şi aici . Azi am aflat că a murit.
De câte ori moare un copil mă îndoiesc de existenţa Sa. Încerc să mă conving ca pruncii sunt mieii Domnului, sacrificiul unei lumi bolnave pentru a-şi răscumpara ticaloşiile, dar nu pot. În sistemul meu de valori nu trebuie să plătească nevinovaţii pentru spălarea păcatelor celorlalţi, şi asemeni mie ar trebui să gandească şi Dumnezeu. Azi m-am îndoit de Tine, Doamne: cum ai permis aşa ceva?
Vă vine să credeţi sau nu, Dumnezeu mi-a răspuns mai curând decât mă aşteptam: 33 de mineri din Chile sunt în viaţă după 17 zile de când au fost îngropaţi la 700 metri sub pământ de o alunecare de teren. Adicătelea Doamne-Doamne a luat o viaţă şi a cruţat 33, săvârşind o minune....

Niciun comentariu: