joi, 25 noiembrie 2010

mc sonnar 2.8/180 carl zeiss jena - ddr

3 poze facute in hambar cu ciobul lui mario - 2 kile jumate'.
p.s.: manual focus sucks!

vineri, 19 noiembrie 2010

Ţara ciorilor stăpâne

Trăim (ni se pare, de fapt vegetăm) în ţara în care, cândva, ţiganul care ridica privirea din pământ era biciuit până sângera. În ţara care, cândva, a dat un Vlad Ţepeş, pe vremea căruia puteai lăsa o pungă de galbeni în drum şi peste o săptămână o găseai tot acolo. Nu mai dau exemple, că sunt puţine şi-mi amplifică scârba de ce am ajuns sub Iliescu/Băsescu (până şi pe vremea împuşcatului era mai bine): îţi dau garoii în cap ziua pe stradă şi poliţia păzeşte bulevardul să nu parchezi oblic. Te bate ţiganul şi poliţistul te îndeamnă să vă împăcaţi. Îţi fură telefonul, îi dai poliţistului captura video cu hoţul punând mâna pe telefon, şi el te muştruluieşte că de ce l-ai lăsat pe bancă. Te sufocă gazele de eşapament ale raghilei cu numere de Bulgaria şi poliţistul te opreşte ca l-ai depăşit cu 70 la oră, la cinşpe metri de indicatorul de intrare în localitate (nu-i aşa, domnu' Staicu de la Ţăndărei?) - pe ăla cu furnalul la cur nu-l opreşte. Ţie ţi se spune "proxenetul", deşi încă nu ai fost judecat (vezi Tera) şi asasinul nu-ştiu-cărui interlop e numit "presupusul asasin", deşi a recunoscut demult. Te scuipă cioara şi-ţi arată ce are sub fustă şi comunitarul nu e nicaieri. Niciodata nu-i găseşti când ai nevoie de ei, în rest colcăie de poliţişti peste tot.
Nişte fete au fost claxonate şi măscărite de câţiva (4) magraoni, că aşa a vrut muschii lor să se distreze. Au sunat şi aşteptat poliţia comunitară, cât să fi avut ciorile timp să le şi tranşeze, să le şi vândă la măcelărie şi să si bea berea de după. Mie mi-a luat 3 minute din clipa în care am aflat
- i-am căutat / găsit / pozat. Ce căcat să facă presa mai mult?

El Zorab de la câmpie sau Recviem pentru caii pe care nu-i lăsaţi să moară


Plângea nenea de la Poliţia Animalelor, de ziceai că-i fecioară în noaptea nunţii (Politia Animalelor? Ce naiba mai e şi asta şi ce autoritate are, dacă şeful ei izbucneşte în lacrimi de neputinţă?).
audio POLITIA ANIMALELOR
Haidamacii patronului nu terminaseră de incinerat cadavrele cailor morţi şi autoritaţile, cu chiu-cu-vai, cu îmbranceli şi strigături, au reuşit să se strecoare pe poarta CAP-ului. Cred că dacă nu erau atâtea televiziuni acolo, vajnicul subprefect Gigi Muschi o şi lua pe coajă, ca şi poliţiştii care-l însoţeau - cam la asta se rezumă "autoritatea" autoritaţilor de provincie versus tupeul unor şmecheri, care ştiu că au în spate alţi şmecheri, care la rândul lor sunt susţinuţi de alţi şmecheri, şi tot aşa, până în vârful vîrfului unei ţări aproape scăpate de sub control. Aş zice că se cheamă disoluţia autorităţii - şi totul pentru niste gloabe. Niste gloabe pur sange, totuşi, pentru care cineva o să plătească un purcoi de bani, cu condiţia să fie moarte - pariez că o societate de asigurari straină, cu administratori români care au găsit o nişă de produs bani din schilodirea altădată falnicilor El-Zorabi?

miercuri, 17 noiembrie 2010

arta curului. la propriu


treceam prin holul centrului cultural si mi-a alunecat ochiul in sala de expozitii, unde se agatau tablouri pe pereti: salonul de toamna al uniunii artistilor plastici ialomita. drept in fata usii, mare maaare, chestia asta care parea un pui congelat. m-am apropiat intrigat si gata, am priceput ca-i altceva. nu va zic cine-i vizionarul artist, veniti la vernisaj joi la ora 13.

marți, 16 noiembrie 2010

ma muşcă lumea de cur, deci exist

m-a avertizat panait ca m-a facut o profa de romana de rusinica pe facebook:

Loredana Alina Stan faceţi-i trafic că e supărat şi poate îi spune cineva că verbul a merita nu e reflexiv:
http://www.guraialomitei.com/gura-ialomitei/pentru-ce-ma-agit/


  • Aura Poterasu Gata, i-am facut trafic, pentru ca "se merita"!
    Yesterday at 21:26
  • Loredana Alina Stan iti multumesc in numele sau.Nu prea merita sa i facem trafic, deoarece nu stie sa articuleze nici numele Colegiului nostru. Cam multe greseli, totusi pentru supararea domniei sale.
    Yesterday at 21:30

m-a pufnit rasul. pai, doamna profesoara, pe ce planeta traiesti? suntem in tara in care "ori suntem golani, ori nu mai suntem" face cariera media si matale ma demasti pentru superuzuala expresie "nu se merita"?
mai apoi: "nu stie sa articuleze numele colegiului nostru"... haida-de! ca daca-l puneai pe Mihai Viteazul sa se semneze, scria articulat!
intre noi fie vorba, daca binevoia Maria Voastra sa dea o cautare pe guraialomitei dupa "viteazul", ar fi vazut ca s-a gresit o data sau de doua ori in 2 ani - asta ca o scuza mica.... si la un search pe google gasim 474.000 "viteazul" si 901.000 "viteazu", asta ca o scuza mare.
da' las' ca si matale dai gherle pe blog - ia sa vedem ce e de corectat si ce nota da profesoara loredana alina stan bloggeritzei mirabilissemper:
gramatica sa si-o corecteze singura, ca se pricepe mai bine, dar ce nota dau eu productiei literare de mai sus? doamna, nu aveti noroc: dupa "ma numesc rosu", nu stiu ce m-ar mai putea impresiona in viitorul apropiat...

later edit: daca tot ne-am imprietenit, poate ma scoateti din ceatza postarii de mai jos.

duminică, 14 noiembrie 2010

declasa-o-ai pe mă-ta!

cand un bou isi pune ceva in cap, nu-l mai scoti din ale lui. bunaoara boul oprescu, care vrea sa faca bulivar mare si nu se incurca el de cateva case monument istoric, drept pentru care, printr-un ordin de ministru, acestea au fost declasate - de parca valoarea unei cladiri sta in varful pixului fiecarui ministru, din multii ce se perinda in fruntea ca$$cavalului.
intr-o buna zi o sa declasam dracului romania si cu asta basta.
ps: nu eram prea convins ca declasa-o-ai se scrie asa, deci am cautat pe google. m-am linistit, altii sunt mult mai prosti decat mine.

vineri, 12 noiembrie 2010

Şi interlopii lăcrimează, nu-i aşa?


Das ist eine Hummer. Rectific, de data asta în engleză, că nu ştiu suficientă nemţească: this WAS a Hummer. A lu’ interlopu’ Calu, spun băieţii mai informaţi ca mine. Şi cică nu s-a “autoaprins” de la instalaţia electrică, ci de la mâna concurenţei pe piaţa muncii interlopeşti, ca să zic aşa…

joi, 11 noiembrie 2010

Stenograma mea


EU: Tera, ce faci, maestre?

TERA: oooo, ce face Gura Ialomiţei?… Nu m-ai sunat demult… Ia zi, cu ce te ajut?

EU: salvează-mă, frate… am o chestie babană şi-mi trebuie nişte fete de-ale tale…

TERA: când, omule?

EU: pe 17, Terică, mă arde buza… vin şefii ăia mari şi trebuie să iasă bine, înţelegi tu…

TERA: aoleo, de pe 16 până pe 18 plec cu ele undeva… nush cum să te rezolv…

EU: hai, man, vreo 4-5 fete, acolo… îmbrăcate sumar, nu chiar la costum de baie, da’ p-acolo…

TERA: ştiu eu… nişte puştoaice de liceu sunt bune?

EU: hmmm…. au ceva carne pe ele? că fotomodelesele astea sunt numa’ piele şi os – şi dacă-s şi mici, nu-s bune de nimic. n-auzi că le vreau despuiate?

TERA: da, mă, sunt de-a 11-a şi a 12-a

EU: bine, man, trimite-le pe 17 la ora 9 la mine. Da’, mah, nu-ţi dau bani. Vedem noi cum ne păcim după aia.

TERA: bine, omule, vedem noi cum facem altădată, o promovare, ceva… să mă suni pe 17 să-mi spui dacă eşti mulţumit de fete.

EU: gata, bre, săru’ mâna, pa!

TERA: pa.”

Aşa ar putea arăta stenograma discuţiei telefonice dintre mine şi Tera din 2005, când m-a ajutat să pun în scenă sărbatorirea zilei Radio Campus – să ne înţelegem bine, fetele s-au desfaşurat pe scena din Piaţa Revoluţiei, în anul ăla când scenografia a presupus o remorcă de nisip (descărcată la lopată de subsemnatul), măsuţe, umbreluţe şi colace.

Ce vreau să spun e că stenogramele discuţiilor lui Tera cu Negoiţă par (tare) incriminatoare, dar nu obligatoriu ticăloase. Atâta timp cât discuţia nu este explicită cap-coadă, aşa cum ne-am antrenat citind dialogul Dorin Cocoş – Bogdan Chirieac, interpretarile pot fi diverse. Şi dacă eu şi restul spectatorilor acestui bâlci ne putem da cu părerea cât vrem, nu asta ar trebui să facă şi procurorii, care, dacă nu ar fi fost vorba despre politicianul Negoiţă, nu ar fi dat nimic în presă.

ps1 – da, mă cunosc cu Tera, suntem amici şi nu am de ce să mă dezic de el – în continuare nu cred că le-a împins el pe domniţele alea să aleagă nobila meserie. Sute de alte fete trecute prin agenţia Star Models sunt susceptibile acum de prostituţie – dar ce ne pasă, nu-i aşa?

ps2 – pentru retardaţii care înteleg mai greu: dialogul de mai sus este 100% imaginar.

vineri, 5 noiembrie 2010

"Priviţi unde-şi află odihnă şi loc mistreţul cu colţi de argint, din poveste..."


"Păunescu a fost ca un fenomen natural, cum este o furtună sau o ploaie sau un cutremur. Un mare talent care şi-a subminat propriul talent prin viaţa sa ieşită din comun. A fost primul scriitor care s-a certat cu Nicolae Ceauşescu". Mircea Dinescu la Realitatea TV.

Ieri, moartea bardului fiind chestie de minute-ore, eram necruţător: "şi nemernicii mor cateodata" îmi urla un titlu prin creieri. Eram Sfantul Petru la Poarta Raiului, hotărât să-l trimit în audienţa la Talpa Iadului, când va veni sorocul. Nu ştiam decât: ăla care l-a lins pe Ceauşescu, ăla care a ţinut Cenaclul Flacăra, ăla care şi după revoluţie a fost tot de partea răului (Iliescu & co). L-am urât un pic, l-am ţinut pe lista ălora vinovaţi de starea jalnică a ţării.
Şi acum tot acolo e, dar... mort fiind, nu mai văd decât mâna de ţărână, pieptănul de aluminiu şi oasele galben-maronii ale străbunicii, dezgropată după vreo 80 de ani de odihnă în cimitirul din Gura Ialomiţei.
Buni, răi, asta rămâne din noi. Odihnească-se în pace...